Anxietatea în etiologia cardiovasculară

< > / 01.10.2018

Pentru a determina legătura dintre stările psihologice și felul în care ele influențează starea de sănătate s-au efectuat o multitudine de studii epidemiologice și științifice în vederea stabilirii aportului pe care îl au anumite condiții psihologice în etiologia cardiovasculară. În cadrul acestora, atenția a fost îndreptată către depresie, stresul psihologic cronic, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), și anxietatea.

Mai mult decât atât au fost efectuate și numeroase studii clinice pentru a determina factorii ce ar putea ajuta la diminuarea impactului acestor afecțiuni asupra sănătății cardiovasculare.
Anixetatea este caracterizată de frică, incertitudine și îngrijorare tranzitorie în ceea ce privește viitorul, intensitatea acestor trăiri variind de la caz la caz.
În astfel de cazuri poate fi vorba despre:
tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică, fobii și altele.
Un individ se poate confrunta frecvent cu anxietate la intesități mari, și/sau în situații ce în mod normal nu ar predispune astfel de reacții...
În viața de zi cu zi invariabil ne lovim de cantități mici de anxietate sau stres, care, în ciuda disconfortului ne pot face să fim mai productivi (sub presiune putem performa mai bine), însă problema reală începe de abia atunci când anxietatea devine copleșitoare și incapacitantă.
O formă extrem de răspândită de anxietate este tulburarea de anxietate generalizată.
Aceasta este caracterizată de cel puțin șase luni de îngrijorare excesivă sau senzație de îngrijorare cu privire la mai multe evenimente sau activități fără legătură, aproape în fiecare zi.
Aproximativ 5% dintre adulții din populația generală îndeplinesc criteriile pentru tulburarea de anxietate generalizată...
... Incidența fiind mult mai mare în rândul persoanelor diagnosticate cu boala arterială coronariană (11%), sau cu insuficiență cardiacă (13%).
Mai puțin comună, însă cu manifestări marcante, este tulburarea de panică
Aceasta se manifestă prin puseuri intense, cunoscute sub numele de atacuri de panică.
Senzaţia de presiunea în piept şi accelerarea ritmului cradiac specifice unui atac de panică sunt atât de severe uneori, încât pot simula câteva dintre manifestările unui atac de cord – durerea în piept şi palpitaţiile „false” grăbind mulţi oameni spre camera de gardă sau direct la cardiolog. Inevitabil, confuzia provocată creşte nivelul anxieţii într-un moment oricum tensionat, pericolul perceput fiind brusc mai mare şi mai categoric decât ameninţarea iniţială.
Deși nu este în totalitate clar dacă anxietatea declanșează boala cardiacă sau invers, stările cronice de anxietate pot modifica felul în care organismul răspunde la stres, acest răspuns fiind reprezentat de fapt și de reacțiile fiziologice și hormonale care ajută toate animalele să se confrunte cu potențiale pericole.
Persoanele care suferă de tulburări de anxietate prezintă fluctuații ai acestor parametri fiziologici ce pot provoca tulburări ale tensiunii arteriale și ritmului cardiac, și, de asemenea, modificări ale plachetelor sangvine, sau trombocitelor, ceea ce poate predispune la o coagulare mai facilă a sângelui, crescând șansele unui atac de cord.
Deși adevărata asociere dintre tulburările de anxietate și bolile cardiovasculare este încă neclară, au fost propuse un număr de căi prin care anxietatea poate influența debutul sau progresia bolilor cardiovasculare.
De exemplu, anxietatea este adesea asociată cu obiceiuri și comportamente de risc precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, o alimentație deficitară și o activitate fizică scăzută, toți aceștia fiind factori predispozanți ai bolilor cardiovasculare.

În mod paradoxal, însă, anxietatea nu a fost asociată cu necomplianța terapeutică în ceea ce privește medicamentele.
Mecanismul ce susţine această asociere are la bază un efect cumulativ al anxietății asupra sistemului nervos autonom și hemodinamicii, acest mecanism fiind similar cu cel întâlnit în cazul stresului cronic și al emoțiilor negative.
În acest caz, anxietatea provoacă activarea excesivă a axului hipotalamo-hipofizo-suprarenal și a sistemului nervos simpatic, ducând la eliberare crescută de catecolamine (adrenalină și noradrenalină) în plasmă, ceea ce predispune la afectarea endoteliului vascular, ateroscleroză, boli coronariene și evenimente coronariene acute.
Dacă mecanismul este unul valid, este de așteptat ca anxietatea să fie asociată în mod consecvent cu tensiunea arterială crescută, cu toate acestea, dovezile pentru a demonstra legătura dintre anxietate și bolile cardiovasculare sunt încă amestecate.
Măsurarea anxietății poate contribui la concluziile mixte analizate, ea fiind aproape universal experimentată și având tendința de a fluctua în timp, așadar încercările de a clasifica indivizii ca fiind anxioși în baza unei singure evaluări poate duce la rezultate ireale sau nesigure.
În unele din puținele studii care au urmărit să evalueze direct contribuțiile independente ale simptomelor de anxietate și depresie, precum și a stresului general, Kubzansky et al. au constatat că anxietatea a fost asociată în mod independent cu incidența bolilor cardiovasculare în ultimii 11 ani de la începerea monitorizării a 1300 de bărbați, cu 161 de evenimente cardiovasculare.
Cu toate acestea, procesul mai complex pe care îl presupune diagnoza tulburărilor de anxietate
(care ia în considerare în mod explicit o perioadă mai lungă de timp și parametri specifici ai anxietății)
tinde să fie cel mai puternic asociat cu evenimentele cardiovasculare și mecanismele lor descrise.
Tulburările de anxietate sunt afecțiuni frecvente și sunt tratate cu farmacoterapie și terapie comportamentală cognitivă, abordările terepeutice fiind stabilite în funcție de gradul în care aceste afecțiuni influențează calitatea vieții.
Deși tulburările de anxietate pot contribui la riscul cardiovascular și pot stabili un context predispozant pentru evenimente acute declanșate de emoții puternice, în prezent niciun studiu nu a demonstrat că tratarea tulburărilor de anxietate compensează riscul cardiovascular. Astfel, în baza observațiilor și dovezilor curente, concentrarea și evaluarea tulburărilor de anxietate la pacienții cu boli cardiovasculare ar trebui să vină ca o abordare a îmbunătățirii calității vieții lor în acest context.